9 Decembrie 2024
Nașterea este unul dintre cele mai intense și emoționante momente din viața unei mame, unde fiecare contracție nu doar că aduce copilul mai aproape, dar consumă și energia și curajul oricărei femei. În mijlocul acestei furtuni de sentimente și dureri, anestezia epidurală poate apărea ca o rază de speranță, oferind confort și liniște. Alegerea de a folosi această procedură nu este doar o decizie medicală, ci și una profund personală, influențată de dorințele și temerile fiecărei viitoare mame. Înțelegerea completă a ceea ce presupune anestezia epidurală poate transforma experiența nașterii într-o călătorie mai suportabilă și, poate, chiar mai frumoasă. Există însă o mulțime de informații mai puțin cunoscute legate de aceasta, precum modul în care se realizează, când nu este indicată, ce complicații poate presupune și multe altele pe care le puteți descoperi în rândurile următoare.
Anestezia epidurală reprezintă anestezia regională care blochează durerea într-o regiune anume a corpului. Scopul este mai degrabă de a oferi analgezie sau ameliorarea durerii decât anestezia ce conduce la privarea completă de senzații. Epidurala blochează impulsurile nervoase din segmentele inferioare ale măduvei spinării, conducând la senzitivitate scăzută în jumătatea inferioară a corpului. Medicația utilizată se încadrează într-o grupă de medicamente denumite anestezice locale, cum sunt bupivacaina, cloroprocaina sau lidocaina. Acestea vin în combinație cu fentanyl și sufentanil pentru a reduce doza necesară de anestezic local (se ameliorează durerea cu efecte minime), dar și cu epinefrina, morfina sau clonidina pentru a prelungi efectul epiduralei sau a stabiliza tensiunea mamei.
Mai mult de 50% din femeile care nasc în spitale o folosesc. Din acest motiv, pe măsură ce vă apropiați de termen, încercați să aflați cât mai multe informații legate de metodele de ameliorare a durerii pe care le aveți la dispoziție. Astfel veți putea lua deciziile potrivite la momentul respectiv. Înțelegerea tipurilor disponibile, modul de administrare, dar și riscurile vă pot ajuta să vă decideți.
Unele femei decid să opteze pentru o epidurală în timpul travaliului și al nașterii, iar alteori medicul v-o poate recomanda. Însă decizia finală tot vouă vă aparține. Poate fi recomandată în cazul unui travaliu dureros, complicat sau prelungit, în cazul nașterii de gemeni/tripleți, în cazul unei nașteri cezariene (dacă epidurala a fost introdusă în timpul travaliului), în cazul unei nașteri asistate (se utilizează forceps sau vacuum pentru a extrage copilul).
În legătură cu anestezia epidurală, dr. Irina Saulea, medic la Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie „Cuza Vodă” afirmă: „Analgezia epidurală este o metodă de suprimare a durerii într-o anumită regiune a corpului, asigurând blocarea doar a transmisiei informațiilor senzitive (pacienta nu mai simte durerea, dar se poate mișca fără probleme din pat păstrându-și controlul motor).”
Despre acest subiect, dr. Maier Maria, Medic Primar Anestezie și Terapie Intensivă, Maternitatea MedLife Eva Brașov, spune: „Anestezia epidurală sau peridurală este o tehnică de analgezie utilizată la naștere sau după operația cezariană. Este folosită la toate mamele care vor un travaliu diferit de cel al mamelor noastre care au avut dureri la naștere fără a avea posibilitatea vreunei modalități de ameliorare a durerii.
Constă în puncționarea spațiului peridural la nivelul coloanei vertebrale lombare și montarea unui cateter pe care se injectează substanțe anestezice sau combinații de substanțe, în diferite concentrații, cu administrare continuă sau în bolusuri, în funcție de momentul travaliului și cu colaborarea anestezist-ginecolog-pacientă.”
Lichide intravenoase încep să fie administrate înainte de a începe faza activă a travaliului și înainte de procedura de amplasare a epiduralei. De multe ori sunt administrate preventiv pentru a combate riscul de scădere a tensiunii. Este posibil să primiți 1-2 litri de lichide, dar și analgezice intravenos în decursul travaliului și al nașterii. Un anestezist (specialist în administrarea anesteziei) de obicei va fi cel care va realiza procedura de administrare. Vi se va cere să vă arcuiți spatele și să rămâneți nemișcate (de obicei stând în fund aplecat în față sau pe o parte cu genunchii strânși la piept) în timp ce stați întinse pe partea stângă a corpului sau în picioare (pentru a preveni problemele de tip complicații și a-i spori eficacitatea – se deschid mai bine spațiile intervertebrale unde se află nervii care transmit senzații în tot corpul).
Astfel se blochează senzațiile de durere, mișcare, atingere și temperatură. Apoi, un mic tub sau cateter este direcționat prin mijlocul acului în spațiul epidural. Acul este îndepărtat cu grijă, lăsând cateterul (se lipește cu un plasture pentru a preveni dezlipirea) pentru a oferi medicație fie prin injecții periodice, fie prin infuzie continuă (la interval de 1-2 ore sau cu ajutorul unei pompe).
În cazul intervențiilor cezariene, cateterul este menținut și după naștere. Acest lucru se întâmplă pentru a administra medicație postoperatorie. Inițial se introduce o doză mică pentru a verifica dacă funcționează corect. În timpul introducerii epiduralei, puteți experimenta o senzație scurtă de înțepătură și un ușor disconfort. Dacă simțiți ceva similar unui șoc electric, spuneți anestezistului deoarece este posibil ca acul să apese pe baza unui nerv.
Durează aproximativ 20-30 minute pentru un efect deplin, însă nervii de la nivelul uterului vor resimți efectul său după câteva minute. Nervii din vezica urinară vor fi și ei afectați de anestezic, prin urmare se poate să nu realizați când se va umple și veți avea nevoie să urinați des (poate fi introdus un tub de plastic/cateter și extrasă urina); senzația de urinare revine la normal după ce dispar efectele anesteziei. Rețineți că veți fi monitorizate și voi și bebelușii atât pe perioada procedurii cât și ulterior pentru a preveni eventualele complicații și că anestezia este administrată numai în perioada activă a travaliului (exceptând situația în care dilatația este prea mare).
„Medicamentele utilizate sunt din clasa anestezicelor locale: bupivacaina, cloroprocaina sau lidocaina. Se pot folosi și în combinații cu opioide (fentanyl) ca să scadă doza necesară de anestezic și să-i prelungească efectul. Tehnica administrării analgeziei epidurale este ușoară pentru un medic cu experiență. Dacă pacienta colaborează, în aproximativ 5 minute are instalat cateterul pentru analgezie. Gravida va trebui să stea fie pe lateral, fie la marginea patului în șezut cu spatele la medic. Va adopta o poziție ghemuită, etalându-și cât mai bine coloana vertebrală. Medicul va palpa procesele vertebrale și va introduce mai întâi un ac subțire prin care va administra un anestezic local: xilina.
Este nevoie de anestezie locală pentru că în pasul următor se va introduce un ac mai lung și de grosime mai mare (acul Tuohy). Acesta va ajunge până în spațiul epidural. Tot prin acest ac se va insera un fir metalic ce constituie cateterul. După ce cateterul este introdus în spațiul epidural, acul se scoate. Restul de cateter care se află la exteriorul corpului va fi fixat bine la piele. La capătul extern al cateterului se va fixa un dispozitiv prin care se poate administra în continuare anestezic la nevoie. Gravida va trebui să stea 15 minute pe spate bine întinsă (nu pe laterală) ca să se distribuie uniform anestezicul. Durerea va scădea progresiv până când nu va mai fi percepută, după acest timp gravida putând să se plimbe prin cameră. Cateterul va fi scos după naștere tot de către medicul anestezist.”
„Analgezia peridurală se realizează prin montarea unui cateter peridural (un fir de plastic de diametru foarte mic) în spațiul epidural lombar. Pentru aceasta, gravida va fi așezată în poziția «ghemuit» în decubit lateral stâng sau în șezut (în funcție de preferința medicului anestezist), aproape de marginea patului pentru a destinde cât mai mult spațiile vertebrale dintre vertebrele lombare. Se va dezinfecta întâi spatele cu o soluție antiseptică, se vor palpa spațiile vertebrale lombare pentru a identifica spațiul cel mai adecvat pentru introducerea cateterului; apoi se va face un buton de anestezie locală la piele cu un ac foarte subțire, folosind xilina 1%, în spațiul vertebral ales. Astfel, zona respectivă va amorți ușor, după care se va pătrunde cu un ac de diametru mai gros până în spațiul epidural, gravida nesimțind astfel durere la locul puncției, ci doar o senzație de presiune locală.
Prin acest ultim ac se va introduce cateterul epidural, se va scoate acul și se va fixa la piele cateterul. Pe capătul terminal al cateterului se va administra anestezicul local în combinație cu opioidul. În următoarele 10-20 minute, pacienta va trebui să rămână întinsă pe spate, cu picioarele în extensie pentru a permite anestezicului să se disperseze în mod uniform, și astfel gravida să beneficieze de o analgezie bună. După aceste 15-20 minute, gravida va resimți în picioare și în fese o senzație de căldură, furnicături ale membrelor inferioare și totodată o senzație de picioare ușor mai «grele». Intensitatea contracțiilor uterine va fi net diminuată, ajutând la relaxarea gravidei.”
În prezent sunt folosite două tipuri de anestezie; spitalele și anesteziștii vor administra dozaje și combinații diferite de medicație, de aceea este important să vă documentați în prealabil în acest sens, mai ales că în multe spitale se solicită achiziționarea în prealabil a unui anumit kit.
După ce cateterul este poziționat, o combinație de narcotic și anestezic este administrată; un narcotic, cum sunt fentanyl sau morfina, este folosit pentru a înlocui unele dintre dozele mari de anestezic dintre cele menționate anterior, reducând astfel unele efecte adverse.
Spinal – epidural – o doză inițială de narcotic, anestezic sau o combinație a lor este injectată sub membrana externă ce acoperă măduva spinării și înspre spațiul epidural (zona intratecală). Anestezistul va trage acul înapoi în spațiul epidural, direcționând un cateter prin ac, extrăgând apoi acul și lăsând cateterul la loc; se conferă astfel mai multă libertate de mișcare (puteți merge, dar nu este indicat întotdeauna). Puteți solicita oricând o epidurală dacă injecția intratecală este inadecvată; aceasta va conduce la reducerea reacțiilor, a echilibrului și a puterii musculare, conferind ameliorarea durerii pentru 4-8 ore, însă nu veți resimți aceeași senzație de amorțeală sau picioare grele ca în cazul primei menționate și veți simți contracțiile și nevoia de a împinge în ultimele stadii ale travaliului.
În ambele cazuri însă, rețineți că eficacitatea depinde în mare măsură de abilitatea specialistului care o administrează și că gradul de amorțire depinde de tipul de medicamente utilizate, dar și de dozã (după ce dispare efectul său, zona respectivă își va redobândi senzitivitatea). Unele femei afirmă că medicamentul are efect mai mult pe o jumătate din corp. De asemenea, Asociația Anesteziștilor Obstetricieni estimează că 1 din 8 femei va necesita metode adiționale pentru ameliorarea durerii în timpul travaliului pe lângă epidurală. Există și situații în care nu are succes: când este dificil de identificat spatiul epidural, când anestezicul local nu se răspândește egal în spațiul epidural, când cateterul cade; poate fi repetată procedura. Diferența față de anestezia spinală este că medicamentul este injectat printr-un ac mult mai mic, direct în lichidul cerebro-spinal din jurul măduvei.
„Analgezia peridurală folosită în timpul nașterii naturale are ca scop cuparea durerii în zona inferioară a corpului gravidei prin injectarea unei anumite cantități de anestezic local în zona externa din jurul canalului vertebral, numită spațiu epidural.
Substanțele injectate epidural blochează impulsurile nervoase provenite din segmentul inferior al coloanei vertebrale, ameliorând durerea resimțită de femeie în timpul travaliului. Aceste substanțe folosite în analgezia peridurală sunt anestezice locale (ropivacaina – cea mai folosită, bupivacaina etc.) în concentrații adecvate. La aceste anestezice locale se poate adăuga o substanță opioidă (de regulă fentanylul sau sufentanylul) în scopul reducerii dozei de anestezic local și pentru a prelungi efectul analgeziei peridurale. Bineînțeles, trebuie făcută o titrare foarte atentă a dozei de opioid folosit, deoarece acesta traversează placenta și se transmite în circulația fătului – în doze mari sau inadecvate putând duce la deprimarea respiratorie a fătului și la somnolența acestuia.”
Printre beneficiile anesteziei epidurale se numără următoarele:
Dr. Maier Maria completează: „Gravida cu anestezie peridurală este mai liniștită datorită absenței durerii, iar copilul care se naște este echilibrat, toate discuțiile pro și contra se pot face numai în condițiile unei bune cunoașteri a studiilor asupra gradului de satisfacție al mamelor.
Analgezia peridurală cu ameliorarea durerii la naștere este în zilele noastre o metodă sigură, cu un mare grad de confort, și fără efecte adverse pentru mamele care aleg să nască elegant și nu influențează în niciun fel actul nașterii, nașterea cu sau fără analgezie peridurală neavând nicio amprenta negativă asupra creșterii, dezvoltării și comportamentului ulterior al copilului.”
Potrivit doamnei dr. Irina Saulea, avantajele anesteziei epidurale în nașterea naturală sunt următoarele:
Doamna dr. Cristina Badea afirmă că ”statisticile arată că majoritatea femeilor aflate la prima naștere aleg analgezia peridurală la nașterea naturală pentru că aceasta vă permite odihnă în cazul unui travaliu prelungit, experiența nașterii devenind pozitivă prin scăderea disconfortului provocat de durere. Epidurala este indicată și în caz de epuizare, oboseală, iritabilitate a viitoarei mămici, conferindu-i acesteia o stare de relaxare și concentrare pentru a putea participa activ la naștere.”
Potrivit doamnei dr. Irina Saulea, există unele riscuri sau dezavantaje asociate cu anestezia epidurală la nașterea naturală. Printre ele se numără următoarele:
„Odată cu injectarea epiduralei poate apărea hipotensiunea arterială pasageră – care poate fi redresată rapid prin perfuzarea gravidei cu ser fiziologic/glucoză, administrare de oxigen și monitorizarea atentă a statusului hemodinamic al acesteia, prurit, frison. În cazul în care este puncționată una dintre foițele exterioare ce învelește măduva, gravida poate prezenta cefalee. În cazul în care injectarea se face intraarterial, pot apărea șoc, convulsii, stop cardiorespirator; această situație este foarte rar întâlnită, ea putând fi evitată prin aspirarea pe cateter înaintea introducerii substanțelor de către anestezist.
Alte reacții adverse care pot apărea în urma montării cateterului epidural sunt dureri ușoare de spate, greață, dificultăți la urinare în următoarele ore post-partum, parestezii ale membrelor inferioare (ce se remit în următoarele zile sau chiar săptămâni). Dacă doza de anestezic local folosită este în concentrație prea mare, analgezia peridurală se transformă în anestezie peridurală, pacienta având bloc motor (adică nu mai poate mișca și simți temporar picioarele) și nemaiputand participa activ la naștere. În această situație, se va recurge la scoaterea fătului prin operație cezariană. Unele studii afirmă că nou-născutul poate fi deprimat respirator și cardiac de administrarea peridurală. Afectarea nou-născutului este dificil de estimat pentru că ea depinde foarte mult de doză folosită, de durata travaliului și de caracteristicile fiecărui nou-născut.”
puncția durei (stratul exterior, cel mai gros care înconjoară măduva spinării și creierul) este străpuns în timpul inserției, conducând la scurgerea lichidului și la o scădere a presiunii din creier și din măduva spinării; riscul este de 1 la 100 – 1 la 500) caracterizată de dureri grave de cap, afectarea nervilor (foarte rar), infecție (la locul injecției în săptămânile următoare) ce poate conduce la formarea de abces, hematom epidural (colectarea de sânge într-un organ, țesut sau spațiu ca urmare a spargerii unui perete sangvin) ce poate conduce chiar la paraplegie (pierderea completă a controlului motor în jumătatea inferioară a corpului). Alte complicații: convulsii, dificultăți în respirație, meningită (dacă nu sunt utilizate instrumente sterile) sau chiar deces. Un aspect neobișnuit este faptul că epidurala crește riscul de febră în travaliu; se pare că din cauza că transpirați mai puțin și corpului îi este mai dificil să elibereze căldura generată de travaliu.
În general, vi se recomandă să vă odihniți într-o poziție întinsă sau șezândă până când sensibilitatea din picioare revine la normal; poate dura câteva ore și veți simți o senzație de furnicături pe piele odată cu dispariția efectului. Unele femei au raportat o senzație de arsură în zona canalului vaginal odată cu dispariția efectului analgezicului. Veți avea nevoie de ajutor pentru a vă da jos din pat. În cazul în care resimțiți durere, vi se poate administra un analgezic. Puteți rămâne cu o echimoză la locul anesteziei, care va dispărea în decurs de 1-2 zile. Deși opiniile sunt controversate, majoritatea specialiștilor consideră că veți putea să alăptați după anestezie epidurală. Nu se cunosc cu certitudine efectele asupra unui nou-născut, însă sunt mult mai reduse decât ale narcoticelor sistemice.
Deși nu există dovezi certe, se pare că pot apărea probleme cu alăptarea copilului sau că acesta poate experimenta detresa respiratorie, malpoziția fetală, travaliu prelungit și tahicardie (crește riscul de folosire a unor instrumente precum forceps, vacuum, precum și a intervențiilor ca cezariene și epiziotomii). Rețineți că din cauza anesteziei, nu veți putea simți la fel de bine contracțiile, prin urmare împinsul va fi dificil de controlat; deseori participă o moașă/asistentă care aplică presiune pe abdomen în partea superioară a uterului pentru a vă ajuta.
Anestezia epidurală poate fi folosită și în cazul în care nașterea naturală nu este posibilă și se recurge la cezariană. În felul acesta, mama este trează și își poate vedea și auzi copilul, știe ce se petrece în timpul nașterii. Dacă se va folosi anestezia generală, lucrurile acestea nu vor fi posibile.
Înainte de anestezie, viitoarea mamă va purta o discuție cu anestezistul, după care, în sala de nașteri, i se va administra anestezicul, urmând ca după aceea să se facă incizia, iar în scurt timp să vină pe lume bebelușul sau bebelușii, dacă vorbim despre o sarcină multiplă.
Anestezia epidurală în cazul unei cezariene implică anumite riscuri, dar și avantaje, așa cum am aflat din rândurile de mai sus.
Înainte de naștere, mama poate vorbi cu medicul și despre anestezia epidurală, fie că dorește o naștere naturală sau că se va programa cezariana, dacă nașterea naturală nu este posibilă. Medicul va prezenta riscurile și beneficiile, va informa mama în legătură cu toate aspectele legate de acest tip de anestezie.
În cazul operației, anestezia epidurală va fi inclusă în serviciile oferite de spital, însă mama ar putea întreba medicul dacă în cazul nașterii naturale anestezia epidurală trebuie achiziționată de la farmacie sau va fi oferită gratuit la spital.
Pe site-urile diverselor farmacii se poate observa că anestezia epidurală poate fi achiziționată, iar prețurile diferă. Prețul minim este de aproximativ 100 de lei.
Însă anestezia nu se va achiziționa decât dacă cei de la spital nu o vor oferi din variate motive.
Potrivit doamnei dr. Irina Saulea, deși rar întâlnite, următoarele efecte pot apărea:
Doamna dr. Maier Maria afirmă: „Complicațiile apar extrem de rar și depind în mare parte de experiența medicului anestezist, de conformația coloanei pacientei, cea mai întâlnită fiind cefaleea post puncție durală accidentală (adică durerea de cap pentru care există manevră de corectare). Pacienta și fătul sunt monitorizați pe tot timpul travaliului, iar efectele secundare (scăderea tensiunii arteriale, pruritul, greața, amețeala) sunt combătute cu substanțe care nu au efecte negative nici la mamă, nici la făt. Prelungirea perioadei a doua a travaliului și așa-zisa lipsă de participare a mamei la naștere sunt în funcție de pregătirea psihologică a mamei, și nu influențează nașterea și scorul APGAR al copilului.”
În cazuri rare, epidurala nu este indicată, de exemplu, dacă:
Potrivit doamnei dr. Irina Saulea: „Pentru a beneficia de efectul analgeziei peridurale, trebuie să aveți o discuție cu medicul care vă monitorizează sarcina, deoarece există contraindicații absolute și relative ale metodei:
„Când nu se poate monta un cateter peridural? Când există un consum recent de anticoagulante cu modificarea timpilor de coagulare, când mămica prezintă o infecție locală a spatelui, la o dilatație a colului mai mică de 4 cm, când există deformări ale coloanei, în unele boli de colagen, afecțiuni neuromusculare, dacă sunteți alergică la anestezice locale sau dacă travaliul avansează prea repede. Injectarea substanțelor anestezice pe cateterul peridural se face repetat, pe toată durata travaliului, în concentrațiile apreciate de anestezist și la intervalul stabilit de acesta, având grijă ca în momentul expulziei mămica să poată participa activ la naștere. Analgezia peridurală este în fond un act regizat de anestezist în colaborare strânsă cu medicul ginecolog.”
Doamna dr. Maier Maria spune: „Nu se efectuează la pacientele care au operații pe coloana vertebrală lombară cu tije metalice, cu infecții la locul puncției și în cazul tulburărilor de coagulare, cazurile fiind rare, deoarece gravida este de obicei sănătoasă.”
Pe măsură ce nașterea ajunge la final și primul plâns al bebelușului umple încăperea, eforturile și deciziile legate de anestezia epidurală sunt acum doar umbre ale trecutului, eclipsate de bucuria și noul început pe care acest moment le aduce. Alături de noile provocări, vine și o recunoaștere profundă a puterii și determinării fiecărei mame. Privind înapoi, anestezia epidurală nu a fost doar un mijloc de alinare a durerii, ci un partener tăcut, care a permis ca bucuria, emoția și dragostea să fie resimțite la intensitate maximă. În această poveste a nașterii, fiecare detaliu – inclusiv decizia de a folosi epidurala – scrie o pagină din minunata istorie a vieții și legăturii mamă-copil.
Mulțumim doamnelor doctor Irina Saulea, Maria Maier și Cristina Badea pentru ajutorul acordat în realizarea articolului.
Alte surse:
http://www.nhs.uk/
http://americanpregnancy.org/
http://www.netdoctor.co.uk
http://www.webmd.com/
http://www.babycenter.com/
Gestionarea modulelor cookie pe site-ul Naste Natural Informatii Suplimentare
The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.