Maternitatea aduce cele mai importante schimbari in creierul unei mame

Maternitatea aduce cu adevarat schimbari importante in creierul unei mame. Vei intelege acest lucru din povestea relatata de o proaspata mamica, continuata cu informatii din partea specialistilor.

Povestea unei mame

In saptamanile dupa nasterea fiului meu am irosit multe ore de somn aplecandu-ma peste patutul sau sa verific daca inca respira sau am cautat pe Google toate pericolele potentiale care pareau sa se dezvolte in realitatea monstruoasa prin lumina albastra a telefonului meu. Printre informatii, am gasit ca vopseaua cu plumb pe care o descoperisem recent cu sotul meu, desi reprezinta un risc minor, poate transforma caminul nostru intr-o zona de pericol ridicat. Am inceput sa curat podelele neincetat, insa imi puteam imagina un fel de nor din praf de vopsea ca in desenele animate care ne urmarea cand duceam bebelusul in brate, atat de mic si de fragil, dintr-o camera in alta.

Atunci cand medicul a cautat semne de depresie postpartum in timpul controlului de la sase saptamani dupa nastere, a observat ca raspunsurile mele la chestionar erau oarecum amestecate, desi scorul se situa in intervalul normal. A intrebat daca m-am confruntat cu ganduri de a-mi face rau mie sau copilului, iar cand am spus nu a trecut mai departe. Dar nu mi-a fost usor. Inainte de a naste, am reusit sa depasesc o tendinta de a ma ingrijora. Acum parea ca se acutizase. Printre cele mai mari ingrijorari era ingrijorarea insasi. Mi-am dat seama ca maternitatea m-a facut sa ma simt astfel si ca voi fi o mama pentru totdeauna. Insa nu puteam sa nu ma intreb daca voi fi intotdeauna atat de anxioasa. Si daca bebelusul meu va suferi din cauza asta. M-am temut ca ceva in interiorul meu, starea mea de dispozitie, modul de a privi lumea si pe mine insami, s-au modificat. In realitate, s-a schimbat ceva la nivel fundamental profund: creierul meu.

Ceea ce nu am stiut atunci si mi-as fi dorit sa fi stiut este ca ma aflam in mijlocul celei mai rapide si dramatice schimbari pe plan neurologic din viata mea de adult. Cu cat m-am simtit de trista, ca atat de multe proaspete mame, sunt sanse sa fi fost cel putin partial o manifestare a schimbarilor structurale si functionale ale creierului, transmise in decurs de milenii prin mame si intentionate sa ma modeleze intr-o persoana extrem de protectoare, motivata, concentrata pe supravietuirea bebelusului meu si binele sau pe termen lung.

Schimbari care au loc in creierul unei femei dupa nastere

Uterul unei femei ajunge de peste 500 de ori mai mare decat marimea sa normala in timpul sarcinii. Insa nu toate schimbarile sunt la fel de vizibile, unele dintre cele mai importante avand loc la nivelul creierului sau.

Atunci cand o mama isi priveste pentru prima data nou-nascutul este pur si simplu dragoste la prima vedere. Se intampla acest lucru deoarece odata ce naste, regiuni importante din reteaua creierului responsabila de recompensa se activeaza. Acestea semnalizeaza secretia hormonilor specifici starii de bine precum dopamina si oxitocina in sange, care declanseaza imediat o legatura puternica de dragoste si devotament fata de bebelus. De fapt, studiile arata ca mamele prezinta niveluri de oxitocina similare cuplurilor romantice care abia s-au indragostit. Iar specia umana nu este singura care are aceste beneficii. Oamenii de stiinta au descoperit ca rozatoarele primesc o cantitate mai mare de dopamina cand isi hranesc puii decat daca primesc injectii cu cocaina. In plus, evaluarile cerebrale au relevat ca o mama umana are o experienta similara cand isi vede bebelusul zambind.

Se intampla altceva insa atunci cand cel mic plange. Plansul activeaza o retea din creierul mamei cunoscuta drept retea de reglare a emotiilor, care include sistemele de control prefrontal si cingular, care o ajuta sa isi tina sub control emotiile. Iar acest lucru este importante deoarece este usor sa iti pierzi cumpatul cand esti privata de somn si stresata de plansul bebelusului.

Desi maternitatea poate sa se dovedeasca epuizanta, proaspetele mame sunt de fapt mai alerte decat in mod normal datorita retelei cerebrale de salienta. Oamenii de stiinta considera ca nasterea activeaza aceasta retea pentru a ajuta mama sa depisteze amenintarile si sa ii protejeze bebelusul de pericole, in special in situatii periculoase cand acea retea poate sa creasca nivelul de adrenalina.

Insa in mod curent, o mama trebuie sa inteleaga nevoile bebelusului sau. Pentru a reusi acest lucru ea apeleaza la empatie, care provine din reteaua sociala a creierului. Aceasta implica insula si amigdala, structuri pe care cercetatorii le-au gasit mai active cand mamele au privit la fotografii ale bebelusilor lor in situatii stresante comparativ cu poze fara vreo semnificatie.

Studiu despre schimbari ce au loc in creierul unei mame

O echipa de cercetare de la Universitatea Autonomous din Barcelona, condusa de neurocercetatorul Elseline Hoekzema din Universitatea Leiden, a efectuat scanari ale creierului asupra femeilor care au nascut pentru prima data inainte si dupa sarcina si a descoperit modificari semnificative ale materiei cenusii in regiuni ale creierului asociate cu cognitia sociala si teoria mintii – aceleasi regiuni care au fost activate cand femeile au privit la fotografii cu bebelusii lor. Schimbarile au fost prezente si la doi ani de la nastere si au prezis rezultatele unui test de atasament matern, fiind atat de clare incat un algoritm de computer le-a putut folosi pentru a identifica care femei au fost insarcinate.

Mel Rutherford, psiholog evolutionist in cadrul Universitatii McMaster din Ontario, este incantat de rezultatele studiului, primul care foloseste neuroimagistica pentru a urmari schimbarile creierului din sarcina. Acesta spune ca rezultatele confirma propriile sale descoperiri ce au vizat modificarile cognitive din timpul sarcinii, pe care le abordeaza din perspectiva evolutionista „in calitate de parinte vei rezolva usor diferit problemele adaptative, dar si problemele cognitive decat ai facut-o inainte de a deveni parinte. Ai acum prioritati diferite, ai sarcini diferite pe care le vei realiza, asa ca si creierul tau se schimba”.

Surse: www.bostonglobe.com; www.businessinsider.com; www.scientificamerican.com