Mâncare grasă în sarcină? Iată ce efect are asupra bebelușului

Să consumi mâncare grasă nu este o idee tocmai bună și cu atât mai mult în timpul sarcinii. În timp ce porți în pântec cea mai prețioasă comoară, fiecare alegere pe care o faci devine o declarație de dragoste pentru micuța ființă ce crește în tine. Fiecare înghițitură, fiecare aromă ce-ți încântă papilele gustative, fiecare poftă satisfăcută – toate acestea sunt fire invizibile ce leagă povestea ta de cea a bebelușului tău nenăscut.

Dar în labirintul tentațiilor culinare și al poftelor nebănuite ce vin odată cu sarcina, te-ai întrebat vreodată ce impact au alegerile tale alimentare asupra micuțului tău? În special când vine vorba de acele mâncăruri bogate, cremoase și atât de satisfăcătoare, care par să-ți șoptească numele în miez de noapte?

Pregătește-te să pătrunzi în tainele fascinante ale legăturii dintre farfuria ta și dezvoltarea bebelușului tău. Descoperă cum fiecare bucățică de mâncare grasă poate influența nu doar silueta ta, ci și viitorul copilului tău. Căci în această călătorie minunată a sarcinii, fiecare alegere alimentară este o cărămidă în fundația sănătății celui mic, o dovadă a grijii și iubirii tale nemărginite. Află ce efect are asupra bebelușului acest obicei alimentar deloc sănătos.

De ce nu este bine să consumi mâncare grasă în sarcină

Bebelușii născuți de mame care suferă de obezitate au mai multe șanse de a dezvolta probleme cardiace și diabet când ajung adulți din cauza afectării fetale cauzată de alimentația mamei, bogată în grăsimi și zahăr. Acesta este rezultatul unui studiu nou publicat în Journal of Physiology. Studiul arată că obezitatea mamei afectează un hormon tiroidian din inima fătului, întrerupându-i dezvoltarea.

O alimentație bogată în grăsimi și zahăr în sarcină crește șansele ca bebelușul, când devine adult, să dezvolte rezistență la insulină, ceea ce poate declanșa apariția diabetului și poate provoca boli cardiovasculare. Iar asta se poate întâmpla chiar dacă bebelușul are o greutate normală la naștere.

O alimentație bogată în grăsimi a mamei în timpul sarcinii ar putea să aibă un impact de lungă durată asupra bacteriilor din intestinele bebelușului.

Asta potrivit unui alt studiu publicat în Genome Medicine. Cercetătorii au identificat o legătură între alimentația mamei și schimbări distincte în ceea ce privește microbiomul bebelușului, ceea ce poate afecta extragerea energiei din alimentație și dezvoltarea timpurie a sistemului imunitar.

Schimbările microbiomului în cazul bebelușilor au fost prezente, potrivit studiului, până la cel puțin șase săptămâni de viață.

Dr. Kjersti Aagaard, autorul corespondent al studiului și profesor de obstetrică și ginecologie a spus: „Alimentația poate fi schimbată, iar femeile sunt foarte motivate să facă schimbări sănătoase în timpul sarcinii. În mod tradițional, schimbările alimentare din sarcină s-au concentrat asupra micronutrienților, cum ar fi fierul și acidul folic. Noi speculăm că ar putea exista un argument solid pentru a discuta și estima, de asemenea, aportul de grăsimi.”

Cercetătorii au descoperit că aportul alimentar de calorii din grăsimi pe zi a variat în cazul mamelor de la 14,0% la 55,2%. Consumul mediu zilnic de calorii provenite din grăsimi a fost de 33,1%. Aportul zilnic recomandat de Institutul de Medicină din SUA este între 20 și 35 de procente.

Consumul de mâncare grasă în sarcină este asociat cu o rapidă creștere în greutate

Folosind secvențierea ADN pentru a analiza compoziția comunității bacteriene prezente în scaunul bebelușilor, cercetătorii au observat că o alimentație bogată în grăsimi a mamelor este asociată cu un număr mai mic de microbi din microbiomul bebelușului în probele recoltate la scurtă vreme după naștere, dar și la patru sau șase săptămâni după naștere.
Astfel de studii observaționale contribuie la evidențierea faptului că alimentația mamei are legătură cu intestinele bebelușului. Totuși, se pare că mai sunt necesare studii pentru a observa acest aspect.

Consumul de mâncare grasă în sarcină este asociat cu o rapidă creștere în greutate și cu o masă de grăsime fetală în creștere într-un stadiu incipient.

De asemenea, mâncarea grasă în sarcină poate să provoace activarea citokinelor proinflamatorii. Rezistența la insulină și inflamația în cazul mamei ar putea să ducă la creșterea lipolizei țesutului adipos și la creșterea aportului de acizi grași liberi în cazul fătului. Astfel, adipozitatea este afectată în cazul copilului încă de la vârste fragede.

Creșterea fătului și dezvoltarea lui pot să fie afectate de consumul de mâncare grasă în perioada sarcinii.

De asemenea, creșterea lipidelor din sânge și inflamația pot afecta negativ dezvoltarea ficatului, a țesutului adipos, a creierului, a musculaturii scheletice și a pancreasului fătului, crescând riscul de a dezvolta afecțiuni metabolice. În plus, dacă mama consumă mâncare grasă, lucrul acesta este asociat cu modificări în reglarea hipotalamică a greutății corporale și a homeostazei energetice. Toate acestea pot să aibă drept rezultat obezitatea în rândul copiilor.

Din fericire, se pot lua măsuri pentru a nu se ajunge în situațiile menționate mai sus. Limitarea consumului de mâncare grasă în timpul sarcinii reprezintă cea mai eficientă măsură în acest sens. De aceea, viitoarele mame trebuie să fie atente la ce, dar și la cât mănâncă.

În concluzie, consumul de mâncare grasă în timpul sarcinii ar trebui să fie limitat, deoarece studiile au arătat că bebelușii pot avea diverse probleme după naștere din cauza acestui obicei nesănătos al viitoarei mame. Sigur, mâncare grasă nu trebuie eliminată definitiv, dar trebuie consumată cu moderație și nu în fiecare zi, iar grăsimile să fie unele sănătoase, pe cât posibil. În felul acesta, mama și bebelușul vor fi mai sănătoși.

Surse:

• https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0952327820300569
• https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/37252665/
• https://www.biomedcentral.com/about/press-centre/science-press-releases/09-08-16
• https://www.unisa.edu.au/media-centre/Releases/2024/babies-born-to-women-consuming-a-high-fat-sugary-diet-at-greater-risk-of-cardiovascular-disease-and-diabetes-in-later-life/