Ce tip de nastere este cea mai potrivita pentru tine si bebelusul tau

Pentru ca fiecare femeie este diferita si fiecare sarcina este unica, iti prezentam principalele tipuri de nastere ca sa fii informata si sa poti lua decizia potrivita pentru tine si bebelusul tau. Nasterea vaginala, nasterea cezariana, nasterea vaginala dupa cezariana, nasterea asistata cu vacuum si nasterea asistata cu forceps.

Nasterea vaginala sau nasterea naturala

Intr-o nastere vaginala bebelusul vine pe lume prin canalul vaginal al femeii. Este dificil de anticipat momentul exact al inceperii travaliului, insa majoritatea femeilor nasc in intervalul 38-41 saptamani de sarcina. Cele mai importante organisme la nivel mondial din domeniul obstetricii-ginecologiei recomanda ca gravidele sa aiba parte de o nastere vaginala cu exceptia situatiei in care exista un motiv medical intemeiat pentru o nastere cezariana intr-un indrumar emis in anul 2013. Beneficiile nasterii natural constau in: durata redusa de spitalizare, risc redus de infectie, recuperare rapida, risc mai mic pentru bebelus de a dezvolta probleme respiratorii. Nasterea vaginala evolueaza in trei stadii: travaliu (travaliu incipient, travaliu activ si travaliu de tranzitie – toate femeile experimenteaza aceste etape, insa se poate sa nu observe travaliul incipient, indiciile de urmarit sunt durata si intensitata contractiilor), etapa de impingere si expulzie (cand cervixul ajunge la dilatatie 10 cm; multe femei gasesc ca etapa de dilatare de la 2 la 3 cm este cea mai solicitanta, dar de obicei este cea mai scurta, durand 15-60 minute; pe masura ce bebelusul coboara vei simti o senzatie de intindere sau arsura), eliminarea placentei (prin contractii usoare uterul elimina placenta). Pentru a face fata durerii din travaliu medicul poate recomanda medicatie, Entonox (analgezie inhalatorie sau gaz ilariant), epidurala.

Colegiul American al Obstetricienilor si Ginecologilor sustine ca cezarienele la cerere nu sunt recomandate mai ales pentru femeile care isi doresc sa nasca mai multi copii si nici nu trebuie efectuate inainte de 39 saptamani gestationale.

Nasterea cezariana

Atunci cand nu este posibila nasterea naturala, exista si alte variante disponibile. Nasterea cezariana este nasterea care are loc prin intermediul unei mici incizii chirurgicale in uterul si abdomenul mamei. In anumite circumstante, cezariana este planificata in avans, in altele fiind efectuata ca raspuns la o complicatie neprevazuta. Iata si situatiile medicale care pot impune o nastere cezariana: sarcina multipla (gemeni, tripleti), bebelus mare, o interventie chirurgicala anterioara/nastere cezariana sau diverse afectiuni uterine, prezentatie pelviana sau transversa a bebelusului, placenta previa, fibroame uterine sau alti factori obstructivi la nivelul uterului, travaliu care nu evolueaza, prolaps de cordon ombilical. Dat fiind faptul ca este o interventie chirurgicala, cezariana asociaza o serie de riscuri: probleme respiratorii la bebelus (tahipnee tranzitorie), leziuni la nivelul pielii bebelusului, infectie a uterului mamei, hemoragie postpartum, reactii adverse la anestezie, cheaguri de sange (in special in picioare sau in organele pelviene), infectie la nivelul ranii, leziuni chirurgicale (ale intestinelor sau ale vezicii urinare), riscuri de complicatii la sarcinile viitoare.

Nastere vaginala dupa cezariana

In trecut, cand o femeie nastea prin cezariana nu mai putea naste ulterior prin nastere vaginala. Insa in prezent, gratie tehnicilor chirurgicale imbunatatite, acest lucru a devenit posibil. Mai exact, un procent de 75% dintre femeile care incearca acest tip de nastere vor avea succes. Nu este insa potrivita pentru orice femeie, uneori fiind vorba despre o complicatie a sarcinii sau de o afectiune preexistenta care sa impiedice posibilitatea unei nasteri reusite. Iata si cateva beneficii pentru nasterea vaginala dupa cezariana: o perioada mai redusa de spitalizare (comparativ cu spitalizarea dupa o cezariana repetata), sansa de a avea parte de un plan de nastere individualizat, un impact asupra sarcinilor viitoare (nu apare cicatrizarea uterului care ingreuneaza operatiile si cresc riscul de probleme placentare in cazul sarcinilor), risc redus de complicatii chirurgicale (nasterile vaginale au rate mai mici de sangerare, infectie, cheaguri de sange sau leziuni ale organelor abdominale).

Nasterea asistata cu vacuum

Nasterea cu vacuum se impune uneori in timpul nasterii vaginale. In timpul acesteia, medicul aplica o ventuza/un vacuum (o cana rigida cu un maner si o pompa de vacuum) pe capul bebelusului, pentru a-l ajuta sa se indrepte pe canalul vaginal. Acest tip de nastere poate fi luat in considerare daca sunt intrunite cateva criterii in travaliu: cervixul este complet dilatat, membranele sunt rupte, iar bebelusul a coborat cu capul inainte, dar nu il poti impinge. Iata situatiile in care poate fi recomandata: impinge dar travaliu nu progreseaza o perioada lunga de timp, bataile inimii bebelusului sugereaza existenta unei probleme, te confrunti cu o problema de sanatate (stenoza de valva aortica). Riscurile posibile cu care te poti confrunta sunt: durere la nivelul perineului, rupturi ale tractului genital inferior, urinare dificila pe termen scurt, incontinenta urinara sau fecala pe termen lung/scurt. Riscurile pentru bebelus sunt: leziuni ale scalpului, risc crescut de a ramane cu umerii blocati dupa ce capul a iesit, fracturi de craniu, hemoragie intracraniana.

Nasterea asistata cu forceps

Nasterea cu forceps este un tip de nastere vaginala operativa, fiind necesara in cursul unei nasteri vaginale. Medicul aplica forcepsul (un instrument ca o pereche de linguri mari) pe capul bebelusului pentru a-l indruma pe canalul vaginal. Acest tip de nastere poate fi recomandata daca: impinge dar travaliul nu progreseaza, ritmul cardiac al bebelusului sugereaza o problema, te confrunti cu o problema de sanatate (boala de inima sau hipertensiune). Riscurile pentru mama sunt: durere in perineu, rupturi la nivelul tractului genital inferior, urinare dificila, incontinenta urinara sau fecala pe termen scurt/lung daca apare o ruptura majora, leziuni ale vezicii sau uretrei, rupturi uterine, slabirea muschilor si ligamentelor care sustin organele pelviene. Riscurile pentru bebelus sunt: leziuni faciale minore, slabiciune temporara la nivelul muschilor faciali, traume minore la nivelul ochiului, fractura craniana, hemoragie intracraniana, convulsii.

Surse: http://blog.johnsonmemorial.org, www.whattoexpect.com, www.mayoclinic.org/