Alăptarea scade riscul de cancer la sân? Iată ce spun studiile

Diagnosticul de cancer la sân este unul pe care nimeni nu își dorește să-l audă. Potrivit specialiștilor, alăptarea scade riscul de a dezvolta această afecțiune. Află detaliile din rândurile care urmează.

Alăptarea scade riscul de a dezvolta cancer la sân

Alăptarea este un proces prin care bebelușul primește de la mamă substanțele nutritive de care are nevoie. Acest proces atât de firesc și de natural ajută la menținerea sănătății copilului și reduc riscul de cancer la sân pentru mamă.

Un studiu realizat pe această temă demonstrează că dacă alăptarea la sân se derulează pe o perioadă mai lungă de timp, riscul de a face cancer la sân scade în cazul mamelor. Pentru riscuri cât mai mici de a face cancer la sân, este recomandat ca alăptarea să dureze cel puțin șase luni.

Alăptarea poate întârzia menstruația, lucru care reduce expunerea la estrogen. Acesta este un hormon care poate susține creșterea celulelor cancerigene în zona sânilor. De asemenea, alăptarea poate reduce riscul de cancer pre-menopauză, dar și în perioada post-menopauză.

Cancer la sân – informații

Cancerul la sân este o boală în care celulele anormale ale sânului cresc fără control și formează tumori. Dacă boala nu este ținută sub control, tumorile se pot răspândi în tot corpul și pot deveni fatale.

Celulele responsabile pentru apariția cancerului de sân încep să se formeze în interiorul canalelor de lapte și/sau în lobulii producători de lapte ai sânului. Cea mai timpurie formă (in situ) nu pune viața în pericol și poate fi detectată în stadii incipiente. Celulele canceroase se pot răspândi în țesutul mamar din apropiere. Acest lucru creează tumori care provoacă noduli.

Cancerul invaziv se poate răspândi la ganglionii limfatici din apropiere sau la alte organe (metastaze). Metastaza poate pune viața în pericol și poate fi chiar fatală.

Cancer la sân simptome

Cancerul la sân este asociate cu anumite simptome, printre care se numără:

• O umflătură la nivelul sânului, pieptului sau axilei
• O schimbare a pielii sânului, cum ar fi încrețirea (poate arăta ca o coajă de portocală) sau roșeața (poate fi mai greu de depistat pe pielea mai închisă la culoare)
• O schimbare a mărimii ori a formei unui sân, sau a ambilor sâni
• Secreții ale mamelonului (daca nu femeia nu este gravidă sau nu alăptează) care pot conține sânge
• O schimbare a formei sau aspectului mamelonului, cum ar fi întoarcerea spre interior (sfârcul inversat) sau o erupție pe el (poate arăta ca o eczemă)

Durerea de sân sau de axilă care nu dispare. Durerea de sân care apare și dispare nu este, de obicei, un simptom al cancerului de sân

Cancer la sân. Ce analize poți face pentru depistarea bolii

Unele investigații medicale pot să depisteze boala, uneori chiar în stadiu incipient, când există șanse mari de a învinge boala. Printre analizele care pot fi făcute se numără următoarele:

• Mamografia este cea mai comună investigație pentru a depista cancerul de sân. Aceasta este o imagine a interiorului sânului. Mamografia poate arăta tumori care sunt prea mici pentru a fi simțite. De asemenea, poate găsi carcinom ductal in situ (CDIS). În CDIS, celulele anormale căptușesc canalul mamar, iar la unele femei pot deveni cancer invaziv.

Exista diferite tipuri de mamografii:

• Mamografia analogică este o imagine radiografică a sânului.
• Mamografia digitală este o imagine computerizată a sânului.
• Mamografia cu tomosinteză utilizează radiografii pentru a face o serie de fotografii ale sânului din mai multe unghiuri diferite. Un computer este folosit pentru a face imagini 3D ale sânului din aceste radiografii.
• Mamografia 2D utilizează radiografii pentru a face fotografii ale interiorului sânului, de obicei din două unghiuri diferite. Un computer sau un film de radiografie este folosit pentru a face imagini 2D ale sânului.

Este mai puțin probabil ca mamografia să arate tumori la sân la femeile cu țesut mamar dens. Deoarece atât tumorile, cât și țesutul mamar apar albe pe o mamografie, poate fi mai greu de depistat o tumoră atunci când există țesut mamar dens. Femeile mai tinere sunt mai susceptibile de a avea țesut mamar dens.

• Imagistica prin rezonanță magnetică (RMN) poate fi utilizată pentru a examina femeile care au un risc ridicat de cancer la sân. RMN-ul este o procedură care utilizează un magnet, unde radio și un computer pentru a face o serie de imagini detaliate ale zonelor din interiorul corpului. Această procedură este, de asemenea, numită imagistică prin rezonanță magnetică nucleară (RMN). RMN-ul nu utilizează radiografii, iar femeia nu este expusă la radiații. Acesta poate fi folosit ca un test de screening pentru femeile care au un risc ridicat de cancer de sân. Factorii care expun femeile unui risc ridicat sunt:
• Anumite modificări ale genelor, cum ar fi modificări ale genelor BRCA1 sau BRCA2.
• Un istoric familial (rudă de gradul întâi, cum ar fi o mamă, fiică sau soră) cu cancer de sân.
• Anumite sindroame genetice, cum ar fi sindromul Li-Fraumeni sau Cowden.

• Alte tipuri de analize au fost sau sunt observate în studii clinice:
• Termografie
• Prelevarea de țesut

Cancer la sân. Rezultate fals pozitive

Uneori, se poate întâmpla ca analizele efectuate pentru depistarea cancerului la sân să fie fals pozitive. Rezultatele analizelor pot părea anormale, chiar daca nu există o tumoră. Un rezultat fals pozitiv al unui anumit test (adică unul care arată că există cancer, acolo unde de fapt nu există) este urmat de obicei de mai multe analize suplimentare, cum ar fi biopsia, care la rândul ei, implică anumite riscuri.

Atunci când rezultatul biopsiei mamare este anormal, obținerea unei a doua opinii de la un alt patolog poate confirma un diagnostic corect al cancerului de sân.

Unele rezultate anormale ale testelor efectuate pentru depistarea cancerului la sân se dovedesc a nu fi cancer. Rezultatele fals pozitive sunt mai frecvente în cazurile următoare:

• Femei mai tinere (sub 50 de ani).
• Femeile care au făcut biopsii la sân în trecut.
• Femeile cu antecedente familiale de cancer mamar.
• Femeile care iau hormoni pentru menopauză.

Rezultatele fals pozitive sunt mai probabile atunci când mamografia se face pentru prima dată decât la mamografiile ulterioare. Pentru fiecare zece femei care au o singură mamografie, unul va avea un rezultat fals pozitiv. Șansa de a avea un rezultat fals pozitiv crește cu cât o femeie are mai multe mamografii. Compararea unei mamografii curente cu o mamografie anterioară scade riscul unui rezultat fals pozitiv. Abilitatea radiologului poate afecta, de asemenea, posibilitatea unui rezultat fals pozitiv.

Rezultatele fals pozitive pot fi urmate de teste suplimentare și pot provoca anxietate. Dacă o mamografie arată rezultate anormale, se pot face mai multe teste pentru a se afla dacă într-adevăr femeia respectivă are sau nu are cancer. Femeile pot deveni anxioase în timpul testelor de diagnosticare. Chiar dacă este un test fals pozitiv și cancerul nu este diagnosticat, rezultatul poate duce la anxietate oricând, de la câteva zile până la câțiva ani mai târziu.

Mai multe studii arată că în cazul femeilor care simt anxietate după rezultatele fals pozitive ale testelor există mai multe șanse de a programa investigații regulate de screening mamar în viitor.

Cancer la sân. Rezultate fals negative

Rezultatele testelor fals negative pot întârzia diagnosticul și tratamentul.

Rezultatele testelor de screening pot părea normale, deși cancerul de sân este prezent. Acest lucru se numește rezultat fals negativ. O femeie care are un rezultat fals negativ poate întârzia solicitarea asistenței medicale chiar dacă prezintă simptome. Aproximativ unul din cinci tipuri de cancer este ratat de mamografie.

Riscul unui rezultat fals negativ al testului este mai frecvent la femeile care:

• Sunt mai tinere.
• Au țesut mamar dens.
• Au cancer care nu este legat de hormoni (estrogen și progesteron).
• Suferă de cancer care se dezvoltă rapid.

Poate exista durere sau disconfort în timpul unei mamografii

În timpul unei mamografii, sânul este plasat între două plăci care sunt presate. Apăsarea sânului ajută la obținerea unei imagini mai bune. Unele femei simt durere sau disconfort în timpul unei mamografii. Nivelul durerii poate depinde și de perioada ciclului menstrual al femeii, de nivelul de anxietate sau de cât de mult se așteaptă pacienta sa doară. chiar și așa, investigațiile medicale sunt necesare, iar disconfortul nu este de lungă durată și nu este un motiv pentru ca femeile să nu facă periodic aceste analize care le pot salva viața dacă se întâmplă să se descopere prezența cancerului. În stadiu incipient, sunt șanse mari ca pacientele să se vindece.

În concluzie, este important ca periodic să se efectueze analize pentru depistarea unui cancer de sân. Potrivit studiilor, femeile care alăptează au un risc mai mic de a dezvolta acest tip de cancer.

Surse:

• https://english.newstrack.com/health/is-the-risk-of-breast-cancer-reduced-due-to-breast-feeding-476920
• https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/breast-cancer
• https://www.cancer.gov/types/breast/patient/breast-screening-pdq